Motto:
Pavlik este oglinda societății moldovenești; imaginea reflectată în ea nu ne convine nicidecum și atunci procedăm mojicește – spargem oglinda. În loc să mergem să ne pieptănăm, îl „pieptănăm” pe Pavlik.
(madrizen)

.

And twelve points go to.
Cel mai trist în istoria asta cu Eurovisionul este că moldovenii iar sunt nemulțumiți, iar s-au pus pe turnat zoi. De data asta pentru că Olia Tira este rusoaică. Turcu e prea moldovean, Tira e prea rusoaică. Să meargă, atunci, Sandu-Aristid Cupcea la Eurovision, să recite „Scrisoarea a III-a” și să rămâneți cu toții mulțumiți de „reprezentare”. Pentru că frica voastră cea mare ține de reprezentare.

Nu mai puțiți a brânză și nu mai înjurați beți-țol prin aeroporturile internaționale — asta vă va fi reprezentarea.

И звучит по всей планете —
Футуцдумнезеиймэти!

***

De pe urma apariției lui Turcu a avut de câștigat toată lumea. Organizatorii Eurovisionului local au ahuit de atâta atenție. Sponsorii au scos capică suficientă. Bloggerii s-au detașat de politic, în sfârșit. Jurnaliștii au reevaluat niște valori. Muzicanții (cei sănătoși la minte) și-au pus niște întrebări și, sperăm noi, vor găsi și răspunsuri, în viitorul apropiat.

Iar Pavel a avut să-și trăiască visul. Și cel mai important — Pavel a generat folclor. La intrarea în Folclor stau bodigarzi la fel de zdraveni ca și Pavel; acolo nu-și vor găsi locul, niciodată, nici Nelly Ciobanu, nici „Millenium”. Iar Pavel e deja acolo:

***

Îi invidiez pe ruși — aceștia au dat, anul acesta, un picior în cur establishmentului muzical. Pugaciova face infarct miocardic, Kobzon se cacă-n pantaloni, Bilan își mănâncă chiloții:

***

Scrisorile-standard care veneau pe poșta www.pavelturcu.com arătau așa:

Marusea <marfusha@bk.ru>
Dragă Pavluşa,eşti un bî4eara!Da,bîk kankretnîi.Cîntecul tău este destinat doar pentru Ferma de Vaci Mari Cornute din Ungheni(FVMCU).Şăz acolo uni şăz şî păzăşti magazînu di alkaholişi,lasă muzica pentru cei talentaţi şi cu carte.Ciao baby!
P.S. Ni-o plăşet aprecierea juriului în finală.

și așa:

PavalGANDON <pavel@gandon.md>
wai huisosule pe si note ai invatat la ksoala?
sa-ni bag cioru in icntecu ista atay eblivii naxui sa te calsi camazu pe cap naxui sa te ee skoraia naxui !Gamadril si esti tu iobana v rod ia tibea naxui! Dute wai lam maketu din unchni si fai treaba
mai departe si nu imbla cu paie in cpa naxui ia ibal tibea v rod!

sau așa:

bulacu marianici <katy.frumusika@yahoo.com>
esti un taran ploat ,trezestete din betie,mai bine te duci la ranit baliga de la porci ai fata si vocea potrivita  ma pupi

Moldova este o Muligambie cu o suprafață de 33.843 km². Muligambia este un site, ca multe altele pe acest glob (au și românii, și rușii). Sistemul de funcționare e simplu: niște puștani acneici postează poze cu personaje pe care le consideră „proaste”, pescuite din site-uri dubioase (voi, puțulicilor, ce căutați pe site-urile alea, de „proști”?), pentru ca mai apoi să le comenteze. Nivelul comentariilor este, de cele mai multe ori, sub cel al pozelor. O imensă cameră cu oglinzi strâmbe.

Moldova este o mare Muligambie. N-ai dreptul să fii ce vrei și să faci cum vrei. Pentru că grupul de intervenție al puștanilor coșuroși nu va întârzia să își facă apariția. Vor apărea și patrioții pro-români, agramați. Și moldovenii plecați după graniță, atât de preocupați de soarta țării. Și nu te vor scoate din „gandon”, „kkt”, „naxui ia ibal tibea v rod”.

***

Intelighenția s-a năpustit asupra participantelor la concursul de frumusețe Miss PROFM (făcându-le proaste, nu s-au razberit să copie adresele imaginilor, făcând screenshoturi).

Fetelor! Nu-i ascultați. Ei îs răi pentru că nimeni, niciodată, nu le va da. Pentru că îs acneici și le e puța mititică. Pentru că masturbează la fotografiile voastre și asta îi frustrează. Sau pentru că îs vizitatorii fideli ai gay.md.

Fetelor! Eu vă pup pentru că e 8 martie. Și pentru că sunteți frumoase. Nu-i ascultați. Nu vă rușinați de cururile și țâțele voastre. Arătați-ni-le. Ele îs primele flori de primăvară, mai ales după ce Baba Dochia ne-a stricat toată dispoziția.

Să ne trăiți și să ne înfloriți.

Tax.

1. Pentru început apăsăm butonașul:

Asta o să îmi aducă faimă, bani, femei. Celor care m-or vota, le-oi da să facă un cerc cu Porscheul meu decapotabil. Vă voi da voie să vă fotografiați cu el și să puneți pozele pe Odnoklassniki.

2. Astăzi se va produce revoluția culturală în Moldova. În sfârșit. Borșul din capurile moldovenilor va atinge temperatura de fierbere. Pdyshi-bdyshi!

Ucide-o pe Lenuța Burghilă din tine, sună la 55506 de pe mobil, sau 090055506 de pe fix. Costă vreo opt lei, matincă.

Pavel va merge la Oslo, iar muzicanții se vor apuca, în sfârșit, de muncă.

P.S. Un frumos exemplu de comportament debil este ștergerea clipului lui Pavel Turcu (cel cu 450.000 de vizualizări) de pe youtube, la insistența organizatorilor Eurovision Moldova. Bravo, gândacilor.

O!

Știrile ChișTV — noi întârziem operativ cu două zile!

Eu ieri am compus o carte.

Acolo, mai în scurt, Sebastian Cioclej din Cobusca Veche intenționează să plece la București, pentru a se deda pasiunii vieții sale — studierii sociolingvisticii. Dar Regimul îi strică toate planurile, mișelește — bunelul lui Sebastian, zootehnicianul Rudolf Cioclej era demult în vizorul serviciilor secrete rusești, din cauza pamfletelor pe care le publica, periodic, în „Literatura și arta”. Din cauza asta, Sebastian nu obține loc la studii în România, pentru că avea media notelor sub șase. Disperat, acesta pleacă la meciul de fotbal „Sheriff Tiraspol” — „Nistru Otaci”. Scor 2:0, au marcat Chistrugă, în minutul 17 și Makarenco, în minutul 79. Sebastian nu va afla aceste detalii. Chiar la începutul meciului, protagonistul este reținut, pe neobservate, de angajații МГБ, în văzul tuturor, pentru că recita fabule de Grigore Alexandrescu. Sebastian reușește, totuși, să ascundă sub unul din scaunele peluzei floppy-diskul cu procesele-verbale ale adunărilor cenaclului „Dangătul clopotului dăinuirii noastre”, care activa pe secret în subsolul brigăzii de tractoare din Cobusca.

Sebastian este dus într-o direcție necunoscută. Se trezește într-o celulă. Peste două zile, nervii acestuia sunt pe cale să explodeze — gardienii nu îi permit să asculte caseta cu înregistrarea operetei „Crai Nou”, de Ciprian Porumbescu, pe care o avea la el. Mai mult, acesta află că stadionul unde a ascuns floppy-diskul, a fost demolat. Disperat, acesta pălește cu pumnul în perete, tencuiala crapă și sub ea Sebastian descoperă planul de evacuare în caz de incendiu. Sebastian evadează. După trei zile de hoinăreală prin întuneric, eroul nostru vede lumina de la capătul tunelului. Acesta ieșea în holul hotelului „Jolly Alon”. Dar paza nu-i permite să intre, pentru că este în adidași. „Fire-ar dracului!” — exclamă Sebastian. Bodyguarzii îi permit intrarea, spunându-i că asta-i parola secretă de acces și își cer scuze. Acum, Sebastian trebuie să salveze discheta.

Eroul nostru are noroc. Pentru că, între timp, buldozeristul Leonid Eminescu descoperă purtătorul de informație. Leonid a avut și el de suferit, la vremea lui, de pe urma nomenclaturiștilor. A fost alungat din căminul Tehnicumului de Mecanizatori din Dubăsari, pentru că KGB-iștii au descoperit în camera acestuia volumele operelor alese ale lui Onisifor Ghibu. Știa precis — a fost turnat de către colegul său de cameră, Rusofon Potlogaru.

Leonid bagă, cu grijă, discheta în buzunarul fufaicii. El încă nu știe că serviciile secrete rusești au lichidat toate FDD drive-urile din țară…

(continuare în volumul următor)

Un nou atentat la securitatea culturii naționale a avut loc duminica asta, când alde „Snails” și alții au dat concert în capitala RM. Cel puțin așa afirmă gurile rele, redacția blogului nostru aflându-se, în acel moment, peste graniță și aflând de porcăria asta din Interneturi.

O palmă dată bunului gust, o scuipătură în tot ce avem noi mai de preț — cultură strămoșească, tradiții, proverbe, zicători și ghicitori, vin oțetit, piloramă, șlapi „Boomerang”.

Acești tineri impertinenți și-au permis:
a. să proiecteze, în fața distinsului public, Știrile ChișTV (proiect pus la cale de serviciile secrete rusești pentru a ponegri bunul nume pe care îl poartă moldovenii în lume) și
b. să cheme publicul să-l voteze pe Pavel Turcu în semifinala Eurovision (un alt factor debilizant, omul care poartă toată vina pentru toate, inclusiv drumuri și maidanezi).

„J’Accuse!” — răcnește colegiul redacțional al blogului nostru, ținându-se de inimă, căutând nitroglicerina prin sertare. Și tot răscolind prin sertare, acesta dă de — ho-ho! — materialele compromițătoare care vor pune toate punctele pe „i”.

Este vorba de clipul respectiv (care, cel mai grav, a fost dat pe televizoare):

Iată ce ne văd ochii la o analiză mai atentă a acestuia:

1. Jurnaliști cu nume, filmați în producția respectivă, dau clipului credibilitate. Primul este Ruslan Grabari, fost protevist, mai nou — publikist:

2. Cel de-al doilea — Volodea de la ChișTV (acum doi ani, pregăteau terenul):

3. Cururi goale și non-valori americane:

4. Minciuni gogonate. Melcii pretind că îs conectați la aparatură „Orange” (difuzoarele și amplificatoarele oranj de prin părți), din care, în Chișinău, au doar Zdubii:

5. Regretatul răposat Jackson apare într-o postură denigratoare:

6. Fără comentarii (mesaj subliminal, cadrul 25, influență debilizatorie):

7. Tudor Darie la miting, cu megafonul (melcii bat nemilos sub centura valorilor democratice):

8. Distrugerea Chișinăului liberal — visul dintotdeauna al dictaturii nomenclaturiste:

Lista poate continua. Vă îndemnăm să faceți concluziile necesare. Să alegeți grâul de neghină și cotletele de muște. Să fiți culți, bucșiți cu valori și să apucați zahărul cu pențeta.

Care nu cumva să.

P.S. Reamintim că poporul truditor a bătut alarma, acum câțiva ani. Este timpul să luăm măsuri. Administrația.

Aha, Gorgoz, conducătorul trupului „Millenium”, cel care acum câțiva ani se arăta oripilat de apariția pe scena noastră a lui Pavel Stratan (și care acum îi acompaniază, bine-mersi, concertele), s-a trezit supărat pe un alt Pavel, Turcu.

Acesta povestește reporteriței de la gazetuța Apropo Magazin, următoarele:

Faptul că s-a permis trecerea în finală a acestei mediocrități, numită Pavel Turcu, este o mare rușine pentru țara noastră. Să-i fie rușine juriului că a permis trecerea lui în acest concurs. Până la urmă el va fi cel care va ponegri imaginea țării.

(Apropo de „Apropo”, nu știu despre cine vorbea Muruianu, dar reporterii tabloidului merită un premiu CJI la sfârșit de an — o cutiuță de Pedigree în loc de măr.)

Să revenim la Gorgoz și banda acestuia. Niște ani în urmă, aceștia participau la GBOB, un fel de Eurovision rockeresc. După ce și-a manifestat oral frustrările în fața londonezilor (strigând la organizatori cum că sunt dezavantajați, că au timp de soundcheck fix ca alți participanți, că le-a încurcat, cineva, intenționat, niște cabluri — paranoia despre cum toată lumea vrea să-i zavaleaskă formațiunea), tatăl ansamblului vocal-instrumental vorbea nervos în fața camerelor M1. Nervos, pentru că șeful juriului a spus o singură propoziție — „Mai încercați, poate la vreun cabaret ceva, dar nu pe scena noastră”. Atât.

Lui Gorgoz îi era fix pohui că „ponegrește” (ce tâmpenie!) imaginea țării, la Londra. Spunea jurnaliștilor noștri că juriul GBOB este nedrept. „Să-i fie rușine juriului…”

Toată lumea din jur are ceva împotriva „Milleniumului”, toate juriile de pe pământ nu sunt cinstite, iar toate televotingurile — falsificate. Asta se cheamă „sindrom”.

.

UPDATE: Larry ne arată minuni ale Photoshopului: