a. Degrabă-i ziua mea și tare urgent îmi trebuie iPhone și chiloți Panasonic. Eu dacă ceva, pot să fac și reclamă pe blog, că nu mi-i jale — mai ales că cititorii mei nu-s ca la voi; ai mei îs citiți, pieptănați și de treabă.

b. Sergiu Prodan a spus „Haideți să reluăm activitatea fizică sau intelectuală îndreptată spre a crea bunuri materiale și spirituale!” și băieții s-au pus pe făcut film. Redacția blogului nostru insistă să vă băgați pe blogul filmului. Acolo veți asista la forfota de după culisele turnării unui film. Plus la toate — CASTINGURI peste CASTINGURI, adică o șansă reală de a sta la o bere cu De Niro, peste vreo doi ani. Noi vom reveni și pe aici cu detalii, că făcutul de filme este un proces excitant — de pildă poți să faci o pauză reconfortantă la Țahnăuți, Rezina. Noi am comandat batog și ei ne-au adus coaste afumate de nuștiuce animal și au spus că e batog. Țahnăuțenii țin mult la proaspetele realizări tehnico-științifice:

c. Nicoleta Esinencu (dramaturga cu pizde) spune că alde cultura vine la Chișinău. Flow Festival e așa o chestie faină cu multă lume interesantă și băutură gratuită pentru participanți. Data trecută a avut loc la Novi Sad și parcă n-a fost rău — eu am tot turnat uneia un fel de coctail albastru toată seara (15 euro paharul), ca să îmi spună la sfârșit că e lesbiană. Experiență interculturală, mai pe scurt.

d. A apărut vipmagazinul despre Plahotniuc și Tudor Darie, nu scăpați!, vorba omului transnistrean. Ultima pagină stă, neclintită, acolo:

e. Nu uitați să mergeți pe 5 septembrie la referendum! Fii puternic! Soarta țării îi în mâinile tale! Implică-te!

f. Ciao-ciao!

„Revoluția din ‘89”, „Revoluția din 7 aprilie”. Și asta în timp ce revoluția sexuală ne-a ocolit mișelește și nu a vrut să aibă loc la noi.

Dacă tot se întreba nuștiucare „care-i imaginea noastră peste hotare?” — iată ce scrie un american în Internetul vostru despre moldovence (ați vrut limbă, ați vrut alfabet? — citiți pe englezește):

1. You must call the girl 100 times before she accepts to meet you, because she has many other guys also waiting to meet with her!

2. You must go pick her up in a nice car (Mercedes or BMW preferably) because now, almost any moldovan guy owns one and she has become used to it!

3. You must take her to a very nice, expensive restaurant or club (the girls are have become very choosy and refuse to go to regular bistros or cafe-bars)

4. You must NOT dare to ask her to come to your flat the first 3 dates or she will think that you want her only for sex and she will not answer your calls anymore!

5. You must NOT wear conservative clothes or she will think that you dress like her dad, therefore you must be old! And to be seen with an older man is very BAD. Her girlfriends who see her in the street with you will criticize her!

6. You must NOT have a roommate or she will think that you are poor because you can’t afford to live by yourself in your appartment!

7. Since you are a foreigner, your appartment HAS to be located in the center of the city! Any foreigner who doesnt live in the center must not be rich, therefore NOT WORTH dating!

8. When you take her to a club, she will drop you like a pancake if you dare take her to the bar for drinks! You MUST buy a table (500 lei minimum) so the princess can sit her ass in confort!

9. If you want her to communicate with you, you MUST buy her a mobile phone card (400 lei minimum) because she gets tired of beeping you first and waiting for you to call her back!

10. You MUST accept to wait a long period of time before getting laid (minimum 7 dates) bacause all her previous moldovan boyfriends waited even longer than that. And it would prove that you really care about her and don’t want her as a SEX object. And that You will eventually SPONSOR her and maybe marry her (so she can spend all day doing nothing but spend your money shopping and manicuring). Get ready for HUGE dissappointment if you come to Moldova for easy-to-get sex from regular women!

Drept o zis americanul.
Copulați-vă, moldoveni!

Mai pe scurt — propunem instalarea de autostopiști din faneră sau carton la fiecare 50 de metri, pe toate străzile din Chișinău. Șumaherii de microbuz s-or sătura, într-o bună zi, să tot pândească 3 lei pe marginea drumului, pentru că trotuarele vor fi bucșite cu 3 lei falși. Și intuiția elementară îi va ajuta să înțeleagă că trebuie de oprit doar în stații. Și gata.

Gopnikul de la Otovaska, după ce-mi va ciordi geanta, va rămâne dezamăgit.

♦ Acolo va găsi o mască de la fostele gripe, pe care nu am purtat-o niciodată pentru că mă cred sănătos la cap și pe care pur și simplu uit s-o zvârl; sau o voi face cadou cuiva, la o următoare gripă inventată de americani;
♦ Carnet de la care se cacă în pantaloni pseudointelectualitatea globală („Moleskine”), atribut indispensabil al gopnikului de la Otovaska;
♦ Dispozitivul optic medical format din două lentile (fixate într-o ramă), care se pune la ochi (sprijinit pe rădăcina nasului) cu scopul de a corecta un defect de vedere;
♦ Cheile de acces în incinta locului permanent de trai;
♦ Fumul și focul necesare;
♦ Gume gustoase aduse prin contrabandă de Nata din Canada;
♦ Niște vitamine și niște minerale;
♦ Clamă enormă, bomboane, toc și agendă Moomin (Mumii Troll, pe limba noastră) adus din magazinul despre Moomins din Helsinki.

Cele de mai sus au fost spam interesant doar unora. Restul — să ignore această postare. Exhibiționiștii sunt, totuși, îndemnați să ne arate ce ascund gențile lor.

Cam atât.

Hosă spune că a văzut în noul număr o poezie de-a mea de zece ani vechime, prăfuită. Înseamnă că gazeta poate fi cumpărată fără frică.

Hosă mai spune că momentul lansării va exista mâine, 14 august, pe la ora șapte seara, la chioșcul ăla monstruos și dezgustător, despre care unii zic că-i operă (huioperă!) de artă (huiartă!), de lângă „Admiral”.

Gata, anunțu-i făcut. Hosă, piva-i din partea ta.

Mahay a compus un cântec care se cheamă „Dans Balans” și care place colectivului neomogen al blogului nostru personal.

Păcat că n-are videoclip. Adică are, taman trash. În comentarii nu-l obijduiește nimeni pe Mișanea!

Dar iată că ieri, Andrian îmi arătă niște linkuri. Ele îs din gazeta „Universitatea”. Și pentru că la timpul meu am fost concediat de acolo, împreună cu altă lume de treabă, alde rectoratul aducând în loc o echipă de oligofreni, mă doare oleacă. Echipa, pe semne îi dă zor și până azi.

Textele aparțin tinerei Mihaela Muruianu, și noi nu avem decât să presupunem că este tipa care îl învață pe tat-so să mânuiască fotoaparatul:

Așadar, tadaaaam!

A gândi independent, a fi tu însuţi, a-ţi crea propriile concepţii despre viaţă, a nu fi indiferent faţă de fenomenele care nu arareori ne afecteză conştiinţa, demnitatea, personalitatea. Iată doar căteva din raţionamentele pe care autoarea acestui inspirat articol ni le oferă spre meditaţie.

http://www.usm.md/ziar/?cat=1910

Apropo, o vom felicita pe Veronika Stolli, Hatuba căreia îi vizualizată deja de 30 de mii de oameni.

***

Voloc privește prin binoclu Cosmosul. Acolo se cuplează două rachete. Piu-piu-piu. Zemlya-zemlya, ia vas ne slîșu!

Cosmosul. Acum 35 de ani, undeva acolo sus, s-au împerecheat două corăbii cosmice — racheta sovietică „Soiuz — 19” și nava americană „Apollon — 18”. Cei de jos, de pe Pământ, s-au pus pe sărbătorit. Și primul lucru pe care l-au făcut oamenii sovietici împreună cu oamenii americani, a fost scoaterea pe piață a unei noi mărci de țigări — „Soiuz – Apollon”. Acestea au fost primele țigări din URSS fabricate din tutun de la Philip Morris și împachetate în cutie tare. Homo Sovieticus era în culmea fericirii. Dar, ca și tot ce era bun în Uniune, „Soiuz – Apollon” a devenit, în scurt timp, deficit.

Sunt Sergiu Voloc și astăzi vom vorbi despre Cosmos. Despre țigările „Cosmos” și despre fumat în general. Fumatul de țigări.

***

Piața centrală, taraba cu pătlăgele.

În 1492, întors din proaspăt descoperita Americă, Cristofor Columb s-a prezentat în fața reginei Isabella a Spaniei cu o torbă plină de produse alimentare în asortiment: roșii, cartofi, frunze de tutun. Peste noapte, tutunul deveni popular. Cartofii și pătlăgelele nu au trezit niciun interes încă multă vreme — putem presupune că europenii au încercat să le fumeze și pe acestea, dar fără de succes.

Iarba lui Columb a ajuns, în scurt timp și pe meleagurile noastre. În mitologia românească a existat chiar și zeița tutunului și fumatului — „Pâca”, o babă bătrână, neagră, cu nas cârn și ochii umflați — ca și toți fumătorii. Ea avea o mulțime de feciori, agricultori și draci prin cumul, care cultivau tutun — „iarba dracului” sau „tămâia dracului”. De aici, pipa, și mai apoi — țigara, au fost botezate „cădelnița dracului”.

Confortul lui Ivan Turbincă, cel mai de basm rus de la noi, depindea direct de disponibilitatea tutunului într-un loc concret. Evident, în combinație cu votcă, femei și lăutari, Ivan a ales Iadul. Nu și pașol na turbinku!

Sărmanul Dionis al fumătorului Eminescu ar fi dat chiar un regat pentru o țigară. Așa și spunea: „Un regat pentru-o tigară, s-umplu norii de zăpadă cu himere!…” În lipsa regatului, Dionis a rămas fără țigări. Sărmanul.

Tabacul, la noi, din câte vedem, a fost întotdeauna motiv de poezie. Doar aici țigările pot să se numească „Astra”, „Doina”, „Fluieraș”, „Plai”, „Plugarul”. Generatorul principal de plăceri pentru plugari este Combinatul de Tutun din Chișinău, numit în popor, cu duioșie, „Tabacika”.

În anii 90 ai secolului trecut, adică 20 de ani în urmă, abia revenindu-și după criza alcoolului, țara căzu într-o alta — cea a tabacului. Tânărul stat Republica Moldova se trezi neputincios în fața armatei de fumători, iar Tabacika deveni izvorul, secat deja, al tuturor relelor. Proaspeții cetățeni suverani din mediul rural sugeau, de la mic la mare, din mahorcă. Mahorca este frunza de tutun în forma ei brută, proaspăt culeasă și uscată. Orășenii, mai alintați, deprinși cu țigări sousate și aromatizate, au trecut la chiștoace. Imaginea intelectualului ochelarist și la costum, cu diplomatul în mână, căutând mucuri de țigară pe sub pereții caselor nu mira pe nimeni. Același intelectual de oraș intra, fără jenă, în ipostaza bătăușului, la ghereta de la colț; taman când aduceau țigări de vânzare, se închegau cele mai crunte bătăi. Toată lumea striga: „nimeni nu ia mai mult de un cartuș!”. Și luau câte două cartușe. Și mai și luau la bot.

În ajutorul poporului au sărit speculanții. Aceștia vindeau chiștoace la borcan. Un litru de chiștoace costa 3 ruble. În dependență de mărimea chiștocului.

***

Din fericire pentru unii, secolul nostru este oleacă mai douăzeci și unu. Și nimeni nu se mai bate în jurul tarabelor, pentru un pachet de țigări. Deși au dispărut babele-vânzătoare de țigări la bucată, în Chișinău poți cumpăra țigări unde vrei și când vrei. Buticuri cu tabaciok avem la tot pasul, majoritatea — non-stop. Și țigări, drag-doamne, de care vrei. Cele în pachete de culoare roșie sunt mai tari — pentru adevărații cowboys. Moda însă spune că trebuie să fumezi țigări mai slabe, în pachete albastre. Dar cea mai – cea mai modă este să fumezi țigări slims, adică subțiri. Înainte vreme, le fumau doar fetele. Acum acestea sunt preferatele băieților cu pantalonii strânși pe fund, cu coafură ca la Dima Bilan și care beau apă plată cu lămâie, care-i al dracului de sănătoasă.

Tradiția urbană spune că poți cere o țigară, în stradă, fără a fi refuzat. Asta se cheamă „împușcat”. Poți împușca țigări de la oricine, fără a-l răsplăti în vreun fel. Doar mulțumindu-i verbal: dacă-i rus, nu-i spune niciodată „spasibo” pentru o țigară, ci „blagodariu”. Pentru că „за спасибо бьют красиво”. Traducerea aproximativă este „nu mulțumi pentru otravă”. Poți refuza împușcătura într-un singur caz — când nu ți-a rămas decât o singură țigară în pachet. Asta se numește „posled”.

Cei mai iscusiți împușcători de țigări sunt carabinierii de la ambasade, porecliți în popor „Дацьоцыгарные войска”, adică Trupele de intervenție specială „Serviți vă rog cu o țigară”. Cantitatea de țigări adunată în timpul unui schimb rămâne un mister.

Cel mai important element al procesului de producție la moldoveni este pauza de țigară, adică perekurul. Aceste pauze se întâmplă pretutindeni, începând cu cei de sus (imagini perekur parlament), terminând cu proletariatul. Muncitorii din construcții sunt cei mai vestiți perekurșcici, fapt care tărăgănează procesul de modernizare urbană a Chișinăului. Din cauza asta, multă lume preferă să angajeze la muncă baptiști care, știut lucru, sunt nefumători; pentru ca să descopere peste o săptămână, că pretinșii baptiști fumează ca tancul și mai și duhnesc a băutură. Pentru informare — tancurile nu fumează.

***

În fața spitalului, cu mulți medici fumând, pe fundal (la urgență precis fumează mulți afară, în halate).

Cei mai mari inamici ai fumatului sunt doctorii. Ei știu că în fumul de țigară se conțin 196 de elemente otrăvitoare, că o picătură de nicotină ucide calul și tot ei mi-au scris pe pachet că mă așteaptă grave disfuncții sexuale.

În același timp, puțini doctori cunosc schema lepădatului de fumat. Gospodinele moldovence, săturate de fumul bărbaților lor, inventau remedii care mai de care. Muiau țigările în lapte și le lăsau să se usuce. Sau băgau unghii în țigări. Rezultatul era, de fiecare dată, unul și același — intoxicații grave pentru bărbați și vânătăi, la fel de grave, pentru femei.

La o tejghea cu cărți, arată spectatorilor cartea „Legkii sposob brosit’ kurit’”.

Cel mai accesibil remediu împotriva fumatului costă (prețul cărții lui Allen Carr) și se numește „Metoda ușoară de a te lăsa de fumat”. Mulți prieteni de-ai mei au doborât micul monstru de nicotină, citind această carte. Autorul folosește tehnologiile programării neuro-lingvistice. Adică, din câte înțeleg eu, te hipnotizează și după asta nu mai vrei să fumezi niciodată.

***

La noi se fumează pretutindeni. Ei, nu chiar ca în Uzbekistan, unde se fumează și în troleibuze, dar oricum. De fapt, se fumează din ce în ce mai puțin, în public. Valul de glamur, venit peste oraș în ultimii ani, impune consumul sucurilor naturale, a apei plate și lepădarea de iarba dracului. Fiți sănătoși, mâncați sushi și lăsați-vă de fumat.

Sunt Sergiu Voloc și nu uitați (citește de pe pachet): Psihologul, profesorul sau medicul vă poate ajuta să renunțați la fumat.

——————————-

Vizionare plăcută, vorba ceea. Mâine om grăi despre o emisiune din televizor cu adevărat bună. Stați aici, nu vă împrăștiați.